Sari la conținut

Michael Jackson a murit pe 25 iunie 2009, la 50 de ani, din cauza unei intoxicații acute cu propofol, un anestezic puternic, combinat cu alte sedative. Medicul legist a clasificat moartea drept omor, iar medicul său personal a fost condamnat penal. Nu a fost un accident misterios, ci rezultatul unei practici medicale periculoase, repetate săptămâni la rând.

Pe scurt

  • Michael Jackson a murit pe 25 iunie 2009, la 50 de ani, din cauza unei intoxicații acute cu propofol, agravată de benzodiazepine precum lorazepam și midazolam.
  • Medicul legist a clasificat decesul drept omor, iar raportul de autopsie a fost făcut public pe 28 august 2009.
  • Propofolul este un anestezic de sală de operație, iar folosirea lui ca somnifer, fără monitorizare, a fost greșeala medicală decisivă.
  • Medicul personal Conrad Murray a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru omor prin imprudență, pe 29 noiembrie 2011, și a executat aproximativ doi ani.
  • Un proces civil din 2013 împotriva organizatorului AEG Live s-a încheiat fără despăgubiri pentru familie.

De ce a murit Michael Jackson, potrivit autopsiei

Cauza oficială a morții este intoxicația acută cu propofol, agravată de sedative din familia benzodiazepinelor. Raportul de autopsie, făcut public pe 28 august 2009, a găsit mai multe substanțe în organismul lui. Medicii legiști din Los Angeles au scris că moartea este un omor, termen juridic care se referă la un deces provocat de acțiunile altei persoane.

Analizele toxicologice au identificat șase substanțe în organism. Primele două puncte de mai jos au contat cel mai mult.

  • propofol, un anestezic folosit în sălile de operație
  • lorazepam, midazolam și diazepam, trei benzodiazepine cu efect sedativ
  • lidocaină, un anestezic local, în cantitate mică
  • efedrină, un stimulent, tot în cantitate mică

Autopsia nu a găsit o boală de inimă care să explice singură decesul. Inima s-a oprit pentru că respirația a încetat sub efectul sedativelor. Cu alte cuvinte, nu a fost un infarct clasic, ci o oprire cardiacă survenită după ce organismul nu a mai primit oxigen.

Propofolul și motivul pentru care nu se folosește acasă

Propofolul este un anestezic intravenos care se administrează doar într-un cadru medical, sub supraveghere continuă. Acționează în câteva zeci de secunde și trece repede, de aceea e folosit la intervenții scurte. Marja dintre doza care adoarme și doza care oprește respirația este însă îngustă.

Jackson numea propofolul „lapte”, după aspectul alb al soluției. Din declarațiile ulterioare reiese că îl cerea insistent pentru somn. Efectul dispare în 5 până la 10 minute după oprirea administrării, ceea ce îl face ideal în sala de operație și periculos fără supraveghere.

Într-un cadru medical, sedarea corectă presupune cel puțin patru lucruri.

  • monitorizarea continuă a pulsului și a oxigenului din sânge
  • o persoană care urmărește exclusiv pacientul
  • echipament pentru ventilație și resuscitare la îndemână
  • un medic format pentru anestezie

Acasă la Jackson, în vila închiriată din Holmby Hills, aceste condiții au lipsit în mare parte. Procurorii au arătat că nu exista aparatură de monitorizare adecvată și nici un plan clar pentru o urgență, iar medicamentul era folosit ca un somnifer obișnuit.

Ultimele ore din 25 iunie 2009

Jackson a fost găsit fără semne vitale în jurul prânzului, iar apelul la 911 a fost înregistrat la ora 12.22. Ambulanța a ajuns în câteva minute, dar resuscitarea făcută în dormitor și apoi la spital nu a dat rezultate. Decesul a fost declarat la ora 14.26, la spitalul UCLA.

Ordinea evenimentelor, reconstituită în instanță pe baza declarațiilor și a înregistrărilor telefonice, arată cum s-a ajuns acolo.

  1. În cursul nopții, Murray i-a dat mai multe sedative, între care lorazepam și midazolam, fără ca Jackson să adoarmă.
  2. În jurul orei 10.40, după insistențe repetate, i-a administrat propofol, apoi a ieșit din cameră.
  3. Acuzarea a arătat că între timp a vorbit la telefon, iar când s-a întors, Jackson nu mai respira.
  4. Resuscitarea a început în pat, iar apelul la urgențe a fost făcut de personalul casei, nu de medic.

Jackson repeta pentru seria de concerte „This Is It”, 50 de spectacole programate la Londra, care urmau să înceapă în iulie 2009. Presiunea acelui program și insomnia cronică explică de ce căuta disperat somnul.

Echipa de urgență a aflat abia ulterior că Jackson primise propofol, informație pe care medicul nu o spusese de la început.

Medicul Conrad Murray, procesul și condamnarea

Conrad Murray, medicul personal al lui Jackson, a fost găsit vinovat de omor prin imprudență pe 7 noiembrie 2011. Juriul din Los Angeles a deliberat mai puțin de două zile, după un proces de aproape șase săptămâni. Pe 29 noiembrie 2011 a primit pedeapsa maximă, patru ani de închisoare.

Murray a pledat nevinovat și a susținut că încerca să-l dezvețe pe Jackson de propofol, reducând treptat doza, iar în noaptea decesului i-ar fi dat doar 25 mg.

Acuzarea i-a reproșat mai multe greșeli, pe care juriul le-a considerat suficiente.

  • folosirea propofolului ca somnifer, într-un dormitor, nu într-un spital
  • lipsa aparaturii adecvate de monitorizare și resuscitare
  • lăsarea pacientului nesupravegheat după administrare
  • informații incomplete oferite echipei medicale despre medicamentele administrate

Apărarea a invocat posibilitatea ca Jackson să fi luat singur o doză suplimentară în lipsa medicului. Experții acuzării au considerat această variantă foarte improbabilă, iar juriul nu a crezut-o.

Murray a executat doar aproximativ doi ani, din cauza aglomerării din închisorile californiene, fiind eliberat pe 28 octombrie 2013. Ulterior, licențele medicale i-au fost retrase în mai multe state.

Insomnia care a stat la baza tragediei

Jackson suferea de insomnie severă, iar lipsa cronică de somn l-a împins spre tratamente tot mai riscante. Potrivit declarațiilor lui Murray, primea propofol aproape în fiecare noapte, săptămâni la rând. Contractul discutat cu medicul prevedea un onorariu de 150.000 $ pe lună, dar nu fusese semnat.

Medicina somnului arată că privarea prelungită de somn afectează memoria, starea de spirit și judecata, ceea ce poate explica de ce riscurile au părut acceptabile.

Mai mulți factori s-au adunat în același loc și în aceeași noapte.

  • un pacient bogat, care își permitea un medic angajat exclusiv pentru el
  • lipsa oricărui control din partea altor medici
  • presiunea unui program de concerte foarte strâns
  • un medicament folosit în afara indicațiilor medicale

Un medic angajat de pacient depinde financiar de el, iar asta îi slăbește capacitatea de a spune nu. La Zicala considerăm că aici stă cea mai importantă lecție a cazului, anume că un medic trebuie să știe să refuze chiar și un pacient care plătește.

Ce s-a întâmplat după moartea lui Jackson

Moartea lui Jackson a fost urmată de un doliu global și de mai multe procese. Ceremonia publică a avut loc pe 7 iulie 2009 la Staples Center din Los Angeles, iar înmormântarea, la Forest Lawn din Glendale, abia pe 3 septembrie 2009. În urma cazului, atenția publică s-a mutat asupra pericolelor medicamentelor administrate la domiciliu, fără supraveghere.

În 2013, un proces civil intentat de mama sa împotriva organizatorului concertelor, AEG Live, s-a încheiat cu verdictul că firma nu este răspunzătoare. Familia nu a primit despăgubirile cerute, care se ridicau la miliarde de dolari.

Principalele repere ale anchetei și ale proceselor se pot rezuma astfel.

  • 28 august 2009, autopsia stabilește omorul
  • 8 februarie 2010, Murray este inculpat pentru omor prin imprudență
  • 7 noiembrie 2011, verdict de vinovăție pentru Murray
  • 2013, eliberarea lui Murray și procesul civil împotriva AEG Live

Lecții despre sedative și somn

Niciun sedativ puternic nu trebuie luat în afara indicațiilor medicale și fără monitorizare. Medicamentele care adorm rapid pot opri respirația la doze foarte apropiate de cele terapeutice, mai ales dacă sunt combinate între ele. Moartea lui Jackson a fost agravată de un astfel de amestec, nu de o singură substanță.

Cine se confruntă cu nopți fără somn mai multe săptămâni la rând poate proceda în câțiva pași.

  1. Notează timp de două săptămâni orele de culcare, de trezire și cafeaua sau alcoolul consumat.
  2. Consultă un medic de familie sau un specialist în medicina somnului, care poate depista apneea în somn și depresia.
  3. Cere ca terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie să fie prima variantă, înaintea medicamentelor.
  4. Dacă primești un somnifer, întreabă ce nu poți combina cu el, inclusiv alcoolul și alte calmante.

Somnul nu se poate cumpăra cu orice preț. Un adult are nevoie în general de 7 până la 9 ore pe noapte, iar când nu le obține, primul pas sigur este o schimbare de obiceiuri, nu o doză tot mai mare.

Sfatul Zicala

Păstrează o listă actualizată cu toate medicamentele și suplimentele pe care le iei și arat-o oricărui medic care îți prescrie ceva nou, ca să poată depista din timp interacțiunile periculoase.

Notă: informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru simptome care persistă sau se agravează, adresează-te medicului.

Distribuie:
Scris de Bogdan

Bogdan este fondatorul și editorul Zicala.ro.

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată.