Ce este paradontoza?

Paradontoza, cunoscută și sub numele de boală parodontală, este o afecțiune orală comună și cronică care afectează gingiile și structurile de susținere a dinților. Această afecțiune poate avea consecințe grave asupra sănătății orale, putând duce la pierderea dinților și afectând calitatea vieții pacientului. În acest articol, vom explora în profunzime ce este paradontoza, cauzele sale, simptomele, diagnosticul, tratamentul și modurile de prevenire.

Ce este paradontoza?

Paradontoza este o afecțiune inflamatorie a țesuturilor de susținere a dinților, care includ gingiile, osul maxilar și ligamentele. Ea este cauzată de acumularea de plăci bacteriene pe dinți și sub gingii, care duc la inflamația acestor țesuturi. Cu timpul, dacă nu este tratată corespunzător, paradontoza poate duce la distrugerea osului maxilar și la slăbirea suportului pentru dinți, ceea ce poate rezulta în pierderea acestora.

Cauzele paradontozei

Placa bacteriană

Principalul factor cauzator al paradontozei este placa bacteriană, care este o peliculă transparentă și lipicioasă formată pe dinți din cauza acumulării bacteriilor, particulelor alimentare și a salivei. Dacă placa nu este îndepărtată prin periaj și utilizarea aței dentare regulat, ea poate duce la inflamația gingiilor.

Tartrul dentar

Dacă placa bacteriană nu este îndepărtată în mod regulat, aceasta se poate mineraliza și transforma în tartru dentar sau piatră. Tartrul nu poate fi îndepărtat prin periajul obișnuit și necesită intervenția dentistului pentru curățare.

Factori de risc

Factorii de risc pentru dezvoltarea paradontozei sunt variabili și pot influența probabilitatea unei persoane de a dezvolta această afecțiune. Înțelegerea și conștientizarea acestor factori pot ajuta la prevenirea și gestionarea paradontozei. Mai jos sunt detalii specifice despre factorii de risc:

1. Igiena orală inadecvată:
   • Periajul insuficient: O igienă orală necorespunzătoare sau periajul dentar neregulat permit acumularea plăcii bacteriene, contribuind la dezvoltarea paradontozei.
   • Lipsa utilizării aței dentare: Ața dentară ajută la curățarea zonelor greu accesibile dintre dinți, iar lipsa utilizării acesteia poate favoriza acumularea plăcii bacteriene.

2. Fumatul:
   Fumul de țigară afectează circulația sângelui în gingii, scade răspunsul imun al organismului și împiedică vindecarea țesuturilor gingivale. Fumătorii au un risc mai mare de a dezvolta paradontoză.
3. Diabetul:
   Persoanele cu diabet au un risc crescut de a dezvolta paradontoză deoarece nivelurile ridicate de glucoză în sânge pot afecta sistemul imunitar și pot influența sănătatea gingiilor.
4. Modificările hormonale:
   Modificările hormonale, cum ar fi cele din timpul sarcinii, menstruației sau menopauzei, pot afecta țesuturile gingivale, făcându-le mai susceptibile la inflamație și paradontoză.
5. Stresul:
   Stresul cronic poate afecta sistemul imunitar și poate crește inflamația, ceea ce poate contribui la dezvoltarea paradontozei.
6. Alimentația:
   O dietă dezechilibrată, bogată în zaharuri și carbohidrați rafinați, poate spori creșterea bacteriilor în cavitatea orală și poate favoriza dezvoltarea paradontozei.
7. Predispoziția genetică:
   Unii oameni pot avea o predispoziție genetică pentru a dezvolta paradontoza. Dacă în familia unei persoane există antecedente de paradontoză, acest lucru poate crește riscul de a dezvolta această afecțiune.
8. Medicamente:
   Anumite medicamente, cum ar fi antidepresivele, antiepilepticele și medicamentele pentru controlul tensiunii arteriale, pot contribui la uscarea gurii, ceea ce poate crește riscul de paradontoză.
9. Boli cronice:
   Alte boli cronice, cum ar fi bolile cardiace sau bolile respiratorii, pot avea un impact asupra sănătății gingiilor și pot crește riscul de paradontoza.
10. Vârsta:
    Pe măsură ce îmbătrânim, riscul de dezvoltare a paradontozei crește. De asemenea, pacienții mai în vârstă pot avea o istorie mai lungă de expunere la factorii de risc precum fumatul sau igiena orală necorespunzătoare.

Este important ca persoanele cu unul sau mai mulți dintre acești factori de risc să acorde o atenție deosebită igienei orale și să efectueze vizite regulate la dentist pentru evaluare și tratament adecvat.

Simptomele paradontozei

Paradontoza poate fi asimptomatică în stadiile sale incipiente, ceea ce face dificilă detectarea precoce. Cu toate acestea, pe măsură ce boala progresează, pot apărea următoarele simptome:

• Gingii sângerânde
  Sângerarea gingiilor în timpul periajului sau la folosirea aței dentare este un semn frecvent al paradontozei.
• Gingii inflamate și roșii
  Gingiile pot deveni inflamate, sensibile la atingere și pot avea o culoare roșie sau purpuriu.
• Retracția gingiilor
  Gingiile se retrag și dezvăluie porțiuni din rădăcinile dinților.
• Halena sau respirația urât mirositoare
  Bacteriile care cauzează paradontoza pot duce la un miros neplăcut al respirației.
• Mobilitatea dinților
  Pe măsură ce osul maxilar se deteriorează, dinții pot deveni mai mobili sau pot începe să se miște.
• Pus în jurul dinților
  Se poate observa puroi sau secreție în zona afectată de paradontoză.

Diagnosticul paradontozei

Pentru a diagnostica paradontoza, dentistul va efectua o examinare orală amănunțită și va evalua starea gingiilor și a dinților. De obicei, se măsoară adâncimea buzunarelor gingivale cu ajutorul unui instrument special numit sondă parodontală.

Radiografiile dentare

Radiografiile dentare pot fi utile pentru a evalua pierderea de os și pentru a determina stadiul paradontozei.

Tratamentul paradontozei

Tratamentul paradontozei poate varia în funcție de severitatea bolii. Opțiunile de tratament includ:

• Scaling/detartraj
  Aceste proceduri implică îndepărtarea plăcii și tartrului de pe dinți și sub gingii.
• Planning radicular
  Această procedură implică netezirea suprafețelor rădăcinilor dentare pentru a preveni acumularea ulterioară de plăci bacteriene.
• Chirurgie parodontală
  În cazurile severe, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a repara sau reconstrui țesuturile de susținere a dinților.

Moduri de prevenire a paradontozei

Prevenirea paradontozei implică menținerea unei igiene orale corespunzătoare prin:

• Periajul regulat
  Periajul dentar de cel puțin două ori pe zi cu o pastă de dinți fluorurată ajută la îndepărtarea plăcii bacteriene.
• Utilizarea aței dentare
  Ața dentară trebuie utilizată zilnic pentru curățarea zonelor dintre dinți și sub gingii.
• Vizite regulate la dentist
  Vizitele semestriale la dentist pentru curățare profesională și evaluare sunt esențiale pentru detectarea precoce a problemelor orale.
• Evitarea factorilor de risc
  Renunțarea la fumat, menținerea controlului asupra diabetului și menținerea unei diete echilibrate pot contribui la prevenirea paradontozei.

Concluzie

Paradontoza este o afecțiune orală serioasă, dar cu gestionarea corespunzătoare și prevenția adecvată, poate fi controlată cu succes. Este important ca persoanele să fie conștiente de semnele și simptomele paradontozei și să caute îngrijirea dentară regulată pentru evaluare și tratament. Prevenirea paradontozei prin igiena orală riguroasă și evitarea factorilor de risc poate contribui la menținerea unei sănătăți orale optime.

Alte articole de interes:

• Pleurezie: Cauze, diagnostic și tratament
• Alimentația și Endometrioza: Ce trebuie să știți despre dietă și inflamație
• Pentru ce este bun calciul lactic: Beneficii și efecte adverse
• Afta bucală: Cauze, simptome, tratament și prevenție
• Ce este hemoglobina glicozilata, ce valori are și ce afecțiuni indică
• Variola maimuței: Simptome, mod de transmitere și tratament
• Astigmatism: Definiție, simptome, tratament și cauze
• Proteina C reactivă (CRP)
• Ce boli tratează Ozonoterapia
• Abces dentar: Cauze, simptome, tratament, complicații
• Dermatita de contact: Cauze, simptome, tratament
• Steatoza hepatică sau ficatul gras – tot ce e de știut
• Ce este scarlatina: cauze, simptome, tratament
• Semnele lipsei de vitamina D din corp
• Sindromul Asperger: Cauze, simptome, tratament
• Bulimia: Cauze, manifestări, tratament
• Poliomielita: Cauze, simptome, tratament
• Colon iritabil: Cauze, simptome și tratament
• Spondilita anchilozantă: Simptome, diagnostic și tratament
• Ce trebuie să știți despre histerectomie
• Ce trebuie să știți despre menopauză
• Durerea de rinichi: Cum să recunoaștem și să intervenim
• Boala mână-gură-picior: Simptome, cauze și tratament
• Hematemeza: Cauze, diagnostic, simptome și tratament
• Sindromul Tourette: Cauze, simptome, diagnosticare și tratament
• Piciorul diabetic: Cauze, simptome, diagnostic și tratament
• Pericardita: Cauze, simptome, diagnosticare și tratament
• Gust amar în gură: Cauze și tratamente benefice
• Nas înfundat: Cauze și remedii
• Tiroida Autoimună: Cauze, Simptome, Diagnostic și Tratamente
• Candidoza la bărbați: Simptome, cauze și tratamente benefice
• Diverticulita: Cauze, simptome, factori de risc și tratament
• Leucemie: Simptome, cauze, diagnostic și tratament
• Boala sărutului: Simptome, cauze și tratament (Mononucleoza)
• Boala Graves: Cauze, Simptome, Diagnostic și Tratamente
• Tuse convulsivă: simptome, cauze, prevenție și tratament
• Mononucleoza infecțioasă: cauze, simptome și tratament
• Tensiune mică: Cauze, simptome și modalități de gestionare
• Deviație de sept: cauze, simptome și opțiuni de tratament
• Cauzele și factorii de risc pentru emfizemul pulmonar
• Dermografism: ce este și cum afectează pielea?
• Leucocite mărite în analizele de sânge: Ce înseamnă și ce indicații pot oferi
• Ce este intoleranța la lactoză și cum afectează organismul?
• Diferența dintre otita medie și ureche înfundată: semne și tratament
• Ce este coagularea sângelui?
• Cauzele spirituale ale bolilor
• Ce înseamnă celule endocervicale prezente: O introducere
• Totul despre ADHD: Cauze, simptome și tratament
• Ce medicamente influențează analizele de sânge
• Ce este analiza PCR: Un ghid detaliat
• Ce este analiza PCT – Ghidul complet
• Cancer limfatic: Cauze, simptome și tratament